by SUNSHINE

Se spune ca de la Iubire pana la Ura nu e decat un pas... intotdeauna am crezut si am sperat ca pasul sa fie atat de mare, incat sa nu reusesc niciodata sa il fac....Mereu am sperat sa pot sa iubesc chiar si atunci cand apune dorinta, fericirea, pasiunea.... mereu am sperat sa te privesc cu caldura si cu candoare...Si as vrea sa nu renunt niciodata la idealuri, la vise, la dorinte...As vrea sa fiu mereu deschisa catre tine, catre acea fata a nevazutului care se ascunde in noi si pe care doar o simtim...Azi, mai mult decat niciodata imi doresc sa intorc timpul inapoi si sa am intelepciunea de a intelege cele nespuse in cuvinte... As vrea sa invat sa nu imi doresc decat ceea ce este posibil a se intampla. As vrea sa am puterea de a intelege ce este permis si ce nu.Iar voi, cei care sunteti scalvii lasitatii, care va ascundeti in spatele miilor de nik-uri, pe diverse chat-uri, doar din dorinta de nou, de a cuceri si a taia in carne vie, invatati ca viata palpita in celule vii, nu in cele virtuale, invatati sa respirati aerul impreuna cu persoana care este langa voi FIZIC si nu virtual, invatati sa faceti dragoste in adevartul sens al cuvantului, iar cand ati trait la intensitate maxima.... invatati sa refuzati sau sa acceptati ce vi se ofera....Inca mai cred ca visele si sperantele nu ni le poate lua nimeni.... iar amintirile sunt sigurele ce ne insotesc mereu pe calea vietii... cu ele calatorim in timp si cu ele murim... amintirile sunt pretioase nu pentru ca nu le putem evalua valoarea, ci pentru ca acolo a ramas o parte din sufletul nostru..., pentru ca acolo pastram... in taina - uneori - acel ceva ce ne poarta pe valurile visarii in clipele de singuratate...